joi, 6 decembrie 2012

Dragi elevi mediatori

Dragi elevi mediatori,

Sper ca sunteti incantati ca semestrul I se incheie si noi am avut atatea activitati.Ma bucur sa va anunt ca in scoala suntem apreciati si profesorii sunt chiar multumiti de ceea ce facem.
Aveti in celelalte postari, cat mai multe informatii noi despre activitatile pe care le avem, despre conflict si violenta si rapoartele care trebuie facute si predate lunar.Luna aceasta, va informez, rapoartele trebuie predate pe 19 decembrie.In rest, aceste vor fi predate la cabinet in fiecare luna pe 27.
De asemenea va anunt ca voi posta lista cu programarea activitatilor la clase.



Va multumesc si felicitari tuturor pentru implicare!
Sarbatori Fericite, dragii mei!

joi, 29 noiembrie 2012

Cum poate arata violenta?

CUM POATE ARĂTA VIOLENTA?
OBIECTIVE
După realizarea acestei lecţii, elevii vor fi capabili:
• să identifice diferite subtipuri ale violenţei;
• să descrie aceste subtipuri ale violenţei.
CONCEPTE-CHEIE
• Analiza conflictelor
• Violenţă
INFORMAŢII PRELIMINARE Mulţi oameni gîndesc că violenţa şi conflictele sunt acelaşi lucru. Desigur, între aceste concepte există adeseori diferite relaţii, dar ele nu sunt identice. De exemplu, mulţi oameni recurg Ia mijloace violente pentru a rezolva conflictele. Cu toate acestea, violenţa este doar una dintre căile de a rezolva un conflict. Există trei categorii principale de violenţă. Pentru majoritatea oamenilor, cuvîntu! violenţă este asociat cu violenţa fizică. Dar alte două tipuri de violenţă, cea psihică şi cea structurală, pot avea aceiaşi rol distructiv. Despre ce fel de violenţă este vorba mai precis în fiecare dintre aceste tipuri?
Violenţa fizică: există cînd cineva face uz de forţa fizică pentru a răni pe altcineva. Acest tip de violenţă se manifestă, de regulă, cu intenţie. Un exemplu de violenţă fizică este situaţia cînd un elev îl îmbrînceşte pe un altul.
Violenţa psihică: există cînd cineva dăunează imaginii de sine a altcuiva. Un exemplu de astfel de violenţă este situaţia în care un părinte îi spune întruna copilului său că este prost şi lipsit de valoare.
Violenţa instituţională: există cînd o instituţie neagă unora dintre membrii ei drepturile lor fundamentale. Un exemplu este situaţia în care conducerea unui stat nu ar da voie unora dintre cetăţenii acestuia să lucreze (şi să obţină bani pentru hrană). Cînd violenţa este instituţionalizată, ea devine o parte a culturii şi este considerată acceptabilă.
Fiţi atenţi la faptul că o discuţie despre violenţa instituţională în şcoală nu este o sarcină uşoară, mai ales dacă elevii se referă la astfel de situaţii din propria lor şcoală. ' Este extrem de important să explicaţi elevilor şi diferenţele dintre alte două subdiviziuni ale violenţei: violenţa agresivă şi violenţa instrumentală. Violenţa agresivă este realizată cu intenţia de a răni. Dacă sunt furios pe tine şi te îmbrîncesc, am comis un act de violenţă agresivă. Pe de altă parte, violenţa instrumentală se manifestă cînd ea este utilizată ca mijloc pentru atingerea unui alt scop. De exemplu, în situaţia în care un elev ar provoca o luptă pentru a le demonstra celorlalţi forţa lui. în acest caz, violenţa este utilizată de către elev ca un mijloc pentru realizarea unui alt scop: demonstrarea forţei fizice.
MATERIALE
Cîte două bucăţi de hîrtie şi cîte un creion pentru fiecare elev/ elevă.
ACTIVITATE
Impărţiţi elevii în grupe de cîte 4 sau 6 şi aveţi grijă ca fiecare elev să aibă un creion şi hîrtie. în fiecare grupă, elevii urmează să stea în cerc. Cereţi elevilor să scrie cuvîntul „violenţă" în partea de sus a hîrtiei. Problema violenţei instituţionale este discutată mai pe îarg în capitolul ..Noi", capitol care are ca obiect drepturile omului. în mod specific, unele dintre activităţile din cadrul acestui capitol sunt concepute pentru a permite elevilor să înţeleagă numărul mare al încălcării drepturilor omului, care apare tocmai în instituţia cu care sunt mai familiarizaţi: şcoala .
In mod individual, elevii urmează să scrie ce cred ei că înseamnă violenţă. Fiecare elev/ elevă urmează să împărtăşească celorlalţi din grupă definiţia pe care a dat-o violenţei.
In cadrul fiecărei grupe, elevii vor spune pe rînd, în sensul acelor de ceasornic, cuvinte care le vin în minte cînd se gîndesc la cuvîntul violenţă. Unele dintre aceste cuvinte s-ar putea să descrie exemple concrete de violenţă. Alte cuvinte s-ar putea să explice semnificaţia cuvîntului violenţă. In fiecare grupă, elevii trebuie să noteze pe hîrtie toate ideile exprimate. Fiecare grupă trebuie să se gîndească la cel puţin 20 de cuvinte.
NOTĂ:
Dacă o persoană nu doreşte să rostească astfel de cuvinte, este liberă să nu o facă.
Cereţi elevilor să ia o nouă foaie de hîrtie şi să o împartă în trei părţi. Spuneţi elevilor să scrie cuvintele „violenţă fizică" în partea de sus a primei secţiuni.
Discutaţi cu elevii ce înseamnă violenţa. Spuneţi elevilor să scrie cuvintele „violenţă psihică" în partea de sus a celei de-a doua secţiuni. Discutaţi cu elevii ce este violenţa psihologică. Ajutaţi-i pe elevi să înţeleagă diferenţa dintre violenţa fizică şi cea psihică. Spuneţi elevilor să scrie cuvintele „violenţă instituţională" în partea de sus a celei de-a treia secţiuni a foii de hîrtie. Discutaţi cu elevii ce este violenţa instituţională. Ajutaţi-i să înţeleagă diferenţele dintre cele trei tipuri de violenţă notate pe foile lor.
Daţi indicaţii grupelor cum să plaseze cuvintele rostite anterior (la pasul #5) într-una din cele trei secţiuni. în fiecare grupă, elevii urmează să lucreze împreună pentru a plasa cuvintele respective în una dintre aceste secţiuni.
In continuare, elevii urmează să discute în fiecare grupă despre căile posibile de stopare a fiecăreia dintre cele trei forme ale violenţei. De exemplu, un mod de a stopa manifestarea tot mai răspîndită a violenţei fizice ar putea să fie existenţa unor legi mai stricte împotriva celor care o practică. Dacă această sarcină se dovedeşte a fi prea grea pentru elevi, cereţi-le să discute despre o cale specifică de a pune capăt unui exemplu concret de violenţă, menţionat pe foile lor.
De pildă, elevii ar putea să discute despre căile pe care le are Ia dispoziţie un copil pentru a se proteja împotriva bătăii şi rănirii (în ambele sensuri, fizice şi psihice).
Elevii din fiecare grupă împărtăşesc celorlalţi colegi din clasă exemplele de violenţă alese. Ei le spun acestora de asemenea la ce s-au gîndit pentru a pune capăt diferitelor forme de violenţă.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUŢII
* De ce a fost greu să plasaţi unele dintre exemplele de violenţă în doar una dintre cele trei secţiuni?
* Ce este violenţa? De ce diferă definiţiile pe care oamenii le dau violenţei?
* Cereţi elevilor să dea exemple de situaţii cînd oamenii fac uz de violenţă pentru a face faţă unui conflict. De ce au recurs oamenii la violenţă? Ce alte căi ar fi putut fi găsite pentru a face faţă acestor conflicte?
* Cereţi elevilor să fie atenţi Ia următoarele două scenarii care includ acte de violenţă. Cereţi-le să se gîndească la diferenţele care există între folosirea violenţei în fiecare dintre aceste situaţii. Purtaţi apoi o discuţie despre diferenţa dintre violenţa instrumentală şi cea agresivă (discutată în cadrul Informaţiilor preliminare). Cereţi elevilor să dea exemple de situaţii reale din viaţă în care se face uz de violenţa agresivă sau instrumentală.
Scenariul 1: Doi elevi se ceartă între ei. Unul dintre elevi este atît de furios, îneît el/ea îl/ o loveşte în faţă pe un altul/ o alta.
Scenariul 2: Un elev provoacă o bătaie pentru a le demonstra celorlalţi forţa lui.
NOTĂ:
Explicaţi elevilor că este extrem de important să nu confunde violenţa agresivă cu cea instrumentală. Uneori, cînd elevii sunt atacaţi în mod violent, ei se consideră vinovaţi, gîndindu-se că atacul este un rezultat al propriilor lor carenţe. De exemplu, un elev bătut de părinţi ar putea să gîndească: „Părinţii mă bat pentru că sunt o persoană rea". De cele mai multe ori însă, violenţa ţine de starea şi de caracterul atacatorului însuşi. Astfel, s-ar putea ca părinţii abuzivi să-şi lovească copilul pentru a se descărca nervos, şi nu pentru a-1 pedepsi pe acesta .

Despre radacinile conflictelor

DESPRE RĂDĂCINILE CONFLICTELOR
OBIECTIVE
• să-şi analizeze propriile lor idei despre conflicte;
• să identifice şi să explice sursele principale ale conflictelor;
• să descrie modul în care pot fi rezolvate conflictele în contexte diferite.
CONCEPTE-CHEIE
• Conflicte în comunitate
• Conflicte în familie
• Conflicte între prieteni
• Conflicte în şcoală
Surse ale conflictelor
INFORMAŢII PRELIMINARE
Un comediant a făcut odată o glumă, spunînd că există, probabil, mai multe conflicte în lume decît fire de nisip. Cu toate acestea, deşi există nenumărate conflicte, ele au în mod surprinzător doar foarte puţine surse (origini). Cele mai multe conflicte sunt legate de următoarele şase surse (explicate în Fişa de lucru a elevilor „Ce vrem?"): nevoile fundamentale, valorile diferite, percepţiile diferite, interesele diferite, resursele limitate şi nevoile de natură psihologică. Cum este posibil ca o varietate atît de mare a conflictelor să plece de Ia un număr limitat de surse? Pentru a ne lămuri, să observăm ce se întîmplă în două conflicte şi să identificăm sursa lor comună.
Conflictul #1 se referă la o ceartă între doi fraţi, care ţipă unul la celălalt. Fiecare vrea să ia ultima bucată de pîine de pe masă şi nu vrea s-o împartă cu celălalt.
Conflictul #2 se referă la două ţări aflate în război una cu cealaltă; fiecare dintre ele vrea să stăpînească aceeaşi bucată de pămînt (pe care nu vrea s-o împartă cu nimeni). în cazul ambelor conflicte, este vorba de o sursă similară: resursele limitate. Acelaşi tip de analiză poate fi realizat pentru alte conflicte sau în legătură cu alte surse ale acestora. Cînd analizează şi descoperă sursele unui conflict, oamenii îşi pot forma şi dezvolta o metodă de a face faţă conflictului însuşi. De exemplu, cînd rădăcina conflictului este reprezentată de valori diferite, ei ar putea să încerce să înţeleagă şi să respecte punctele de vedere ale celorlalţi asupra situaţiei respective.
Dacă este vorba de percepţiiie diferite pe care le avem asupra lucrurilor, oamenii pot încerca să-şi clarifice propriile puncte de vedere şi să ofere celorlalţi informaţii corecte, pentru a evita neînţelegerile. Cînd este vorba de interese diferite, oamenii pot încerca să şi le facă reciproc cunoscute şi să încerce să găsească o soluţie care să-i mulţumească pe toţi.
MATERIALE
Fişa de lucru „Ce vrem?", creioane, tablă, cretă, hîrtie, un spaţiu liber în sala de clasă
ACTIVITATE
Scrieţi cuvîntul „CONFLICT" cu majuscule pe o bucată mare de hîrtie, pe care o aşezaţi pe podea, într-un colţ liber al încăperii, unde poate fi văzută de toată lumea.
Impărţiţi fiecărui elev cîte o foaie de hîrtie. Daţi indicaţii elevilor să numere cîte litere are prenumele lor şi să taie foaia de hîrtie în numărul respectiv de bucăţi. De exemplu, dacă numele unui elev este ANDREI, el va decupa din hîrtie 6 bucăţi (deoarece numele lui este format din 6 litere).
Elevii scriu pe fiecare bucată de hîrtie cîte un cuvînt sau cîte o idee, pe care le asociază cu conflictele. Pe rînd, elevii îşi aşază cuvintele pe podea, în jurul colii mari pe care scrie „CONFLICT".
Ei au voie să spună cuvintele cu voce tare. Dacă se întîmplă ca unele cuvinte să aibă sensuri apropiate, ele pot fi aşezate în acelaşi loc. De exemplu, dacă cineva scrie „bătaie", un alt cuvînt ca „lovire" ar putea fi aşezat alături. Elevii au voie să explice cuvintele folosite dacă cred că este cazul. Discutaţi cu elevii dacă cele mai multe idei despre conflicte sunt pozitive sau negative, întrebaţi-i dacă un conflict poate fi bun. Aveţi grijă să dea răspunsuri concrete. Cereţi-le să dea exemple de situaţii cînd conflictele au fost folositoare sau productive. Cereţi elevilor să completeze Fişa de lucru „Ce vrem?" (Notă: această sarcină ar putea fi dată ca temă de casă.) împărţiţi în grupe de cîte 4 sau 6, elevii pot să-şi împărtăşească relatările.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUŢII
* Cînd apar conflicte între oameni? (Poate fi discutată Fişa de lucru „Ce vrem?".)
* Ar trebui să evităm să fim implicaţi în conflicte? De ce da sau de ce nu? Puteţi da exemple de situaţii în care aţi reuşit să evitaţi un conflict? Cum v-aţi simţit evitînd conflictul?
* Cum sunt soluţionate conflictele care au loc:
a. în noi înşine?
b. în clasa noastră?
c. în şcoală?
d. în comunitate?
e. în familie?
f. între noi şi prietenii noştri?
FISA DE LUCRU
Data : Clasa :
In legătură cu ce fel de lucruri avem conflicte? Există şase surse diferite ale conflictelor. Cele mai multe dintre conflicte sunt legate de aceste şase surse. Nevoile fundamentale simt satisfăcute de acele lucruri de care avem nevoie ca să supravieţuim, precum alimentele, apa şi aerul. Valorile diferite există cînd oamenii împărtăşesc credinţe diferite. De exemplu, oameni aparţinînd unor religii diferite pot avea valori diferite. Percepţiile diferite apar cînd oamenii văd sau gîndesc diferit un anumit lucru. De exemplu, doi oameni se pot certa pentru că nu se pot pune de acord ce fel de culoare are cămaşa cuiva. De fapt, se poate întîmpla ca ei să perceapă culoarea diferit.
Interesele diferite apar cînd oamenii au preocupări diferite. De exemplu, doi elevi ar putea să se certe pentru că nu se pot hotărî dacă să meargă la o petrecere sau la film.
Resursele limitate se referă la cantitatea limitată în care se găsesc diferite lucruri. Nu suntem cu toţii bogaţi în lume, deoarece banii sunt o resursă limitată. Nevoile psihologice sunt satisfăcute cînd avem stări, precum: ne simţim capabili, responsabili, acceptaţi, importanţi şi sănătoşi. De exemplu, cu toţii avem nevoia de a fi iubiţi.
Scrieţi acum o scurtă povestire despre un conflict. Pentru a vă uşura munca de construire a povestirii, faceţi apel la cel puţin una dintre cele şase surse ale conflictelor. Arătaţi la ce sursă/ surse v-aţi referit. De exemplu, aţi putea scrie despre o ceartă între doi fraţi care vor aceeaşi carte. Amîndoi vor să citească acum cartea, dar nu au la dispoziţie decît acest unic exemplar. Sursa conflictului este reprezentată de resursele limitate — nu există decît o singură carte, pe care amîndoi o vor.

Raport




Imaginea mea despre conflicte

IMAGINEA MEA DESPRE CONFLICTE

• OBIECTIVE
După realizarea acestei lecţii, elevii vor fi capabili să expună ideile lor personale despre conflicte.
• CONCEPTE-CHEIE

Analiza conflictelor
Empatie
• INFORMAŢII PRELIMINARE
Această activitate este una dintre cele mai des folosite pentru a-i ajuta pe oameni să exploreze felul în care se raportează ei înşişi la conflicte. în cazul acestei activităţi, indicaţiile sunt vagi; elevilor li se dă astfel posibilitatea de a-şi analiza şi a-şi exprima liber propriile sentimente. Importanţa acestei activităţi constă în faptul că elevii devin conştienţi de cum gîndesc ei în mod obişnuit (şi, de regulă, limitat) despre conflicte. De regulă, conflictele sunt privite ca ceva rău, ameninţător sau indezirabil, nu ca o şansă sănătoasă pentru propria dezvoltare. A deveni conştienţi de propriile noastre prejudecăţi şi stereotipuri despre conflicte reprezintă primul pas spre o înţelegere mai profundă a acestora şi spre schimbare.
• MATERIALE
Hîrtie şi creioane
• ACTIVITATE

1. Spuneţi-le elevilor că vor reprezenta prin desene anumite conflicte. Ei vor putea face apel în desen la orice fel de mijloace pentru a exprima ideea de conflict.
2. Cereţi-le elevilor să stea în cerc. Fiecare elev le va arăta celorlalţi desenul său şi le va explica ce a vrut să exprime. Nu-i forţaţi pe elevii care se simt stînjeniţi să-şi prezinte desenele celorlalţi.
• Intrebari pentru discutii

* Ce fel de lucruri au apărut în mod similar în desenele noastre?
* Ce diferenţe există între desene?
* Cum văd cei mai mulţi dintre noi conflictele, ca fiind pozitive sau negative? De ce?

luni, 23 ianuarie 2012

La mulţi ani 2012 !

Sperăm că aţi avut o vacanţă plăcută,că v-aţi distrat şi relaxat aşa că începem noul
semestru,convinşi că nu vor fi foarte multe conflicte de mediat.Ne propunem continuarea
acţiunilor care ne vor ajuta să ne cunoasţem mai bine;de exemplu:să facem excursii,să
ne dăruim şi de Paşti câte o mică atenţie cum a fost şi de Crăciun,să organizăm "Ziua
elevului mediator de conflicte" în 2 aprilie("Şcoala altfel").
Să ne gândim cum să transmitem colegilor din generaţiile care vor urma că această dată de 2 aprilie,să rămână pentru totdeauna "Ziua E.M.C".Ce părere aveţi?
Vă dorim mult succes în noul semestru şi bineînteles toate gândurile bune pentru acest an.
Echipa:Biro Mihaela - clasa XI C
Bordea Alin - clasa XI E
Constantin Alexandru - clasa XI E